Soprană
Anna Iurievna Netrebko (născută la 18 septembrie 1971, la Krasnodar, în Rusia) este una dintre cele mai celebre soprane ale generației sale, recunoscută la nivel mondial pentru bogăția timbrală, prezența scenică magnetică și versatilitatea repertorială. Vocea sa, inițial de soprană lirică, a evoluat de-a lungul anilor către un registru lirico-dramatic și spinto, permițându-i să abordeze roluri tot mai grele din repertoriul italian și rus.
Netrebko deține atât cetățenia rusă, cât și pe cea austriacă, aceasta din urmă obținută în 2006. De-a lungul carierei a fost considerată o adevărată „divă” a operei contemporane, fiind una dintre puținele artiste lirice care au reușit să atingă un statut de notorietate dincolo de cercul amatorilor de operă, devenind o figură mediatică internațională.
Anna Netrebko a crescut într-o familie din sudul Rusiei; tatăl său era geolog, iar mama inginer. Pasiunea pentru muzică și scenă s-a manifestat de timpuriu, iar tânăra Anna a urmat studii vocale la Conservatorul „Rimski-Korsakov” din Sankt Petersburg , unde și-a desăvârșit pregătirea ca soprană.
O parte din folclorul biografic care înconjoară figura sopranei amintește că, în perioada studenției, ar fi lucrat ca femeie de serviciu la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, instituție care avea să devină mai târziu locul afirmării sale artistice. Acolo a fost remarcată de dirijorul Valery Gergiev , care i-a devenit mentor și sub a cărui îndrumare și-a construit primii ani de carieră.
Anna Netrebko a debutat la Teatrul Mariinski la începutul anilor 1990, unul dintre rolurile sale timpurii importante fiind Susanna din „Nunta lui Figaro” de Mozart. Sub bagheta lui Valery Gergiev, tânăra soprană a abordat treptat roluri precum Lyudmila din „Ruslan și Lyudmila” de Glinka, consolidându-și poziția în ansamblul teatrului din Sankt Petersburg.
Recunoașterea internațională a venit la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000. Un moment de cotitură a fost debutul său la San Francisco Opera , urmat de apariții care i-au atras atenția criticilor occidentali. Adevărata consacrare globală s-a produs însă în 2002, la Festivalul de la Salzburg , unde a interpretat rolul Donnei Anna din „Don Giovanni”, într-o producție regizată de Martin Kušej și dirijată de Nikolaus Harnoncourt — o apariție care a impresionat publicul și presa internațională și a transformat-o într-o vedetă a scenei lirice mondiale.