Vibrato este o tehnică vocală care constă într-o ușoară variație a înălțimii și a intensității sunetului.
Originea termenului vibrato se regăsește în limba italiană, unde „vibrare” înseamnă a vibra. Acest termen a fost adoptat în lumea muzicală pentru a descrie efectul vocal pe care îl produc corzile vocale atunci când cântărețul modifică intonația. Caracteristicile vibrato includ variația înălțimii și a intensității sunetului, care poate fi mai rapidă sau mai lentă, în funcție de stilul muzical și de intenția artistică a interpretului. În opere celebre, cum ar fi „La Bohème” de Giacomo Puccini sau „Madama Butterfly”, vibrato este folosit pentru a transmite emoții puternice și pentru a crea o atmosferă dramatică. În zilele noastre, vibrato rămâne o tehnică esențială pentru cântăreți, fiind folosită în diverse genuri muzicale, de la operă la jazz și pop. Tehnica vibrato necesită o bună stăpânire a aparatului vocal și o mare sensibilitate artistică, ceea ce o face atât de apreciată în lumea muzicală.