Sotto voce înseamnă vorbire în șoaptă, subtilă și discretă, adesea utilizată în muzică și teatru.
Originea termenului sotto voce provine din italiana și se traduce literal prin „sub voce” sau „în șoaptă”. Acest termen a fost adoptat în limbajul muzical și teatral pentru a descrie o tehnică de exprimare vocală în care vocea este folosită în mod subtil și controlat, fără a atinge volumul maxim. Caracteristica principală a vorbirii sotto voce este abilitatea de a transmite emoții și sensuri profunde prin inflexiuni și nuanțe fine ale vocii, fără a recurge la explozii de volum sau la exprimări exagerate. În opere celebre, comoara muzicală „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini prezintă momente sotto voce, în care personajele principale transmit emoții intense prin șoapte și murmure. De asemenea, în piesa de teatru „Hamlet” de William Shakespeare, personajul principal are momente sotto voce, în care el exprimă gânduri și sentimente profunde în șoaptă, adesea cu un efect dramatic puternic. În contextul contemporan, tehnica sotto voce rămâne relevantă, fiind utilizată în diverse forme de artă, de la muzică și teatru la film și publicitate, pentru a crea momente de tensiune, intimitate sau emoție profundă.