Ostinato este o tehnică muzicală în care o melodie sau un fragment melodic se repetă constant.
Termenul de ostinato provine din limba italiană, unde „ostinato” înseamnă „persistent” sau „încăpățânat”, ceea ce reflectă ideea de a repeta o secvență muzicală în mod persistent. Această tehnică poate fi aplicată atât în muzica clasică, cât și în muzica populară, oferind o bază ritmică sau melodică care poate fi dezvoltată și variată de-a lungul unei piese. Ostinato poate fi folosit pentru a crea un sentiment de tensiune sau de anticipare, deoarece repetiția constantă a unui fragment melodic poate construi așteptarea pentru o rezolvare sau o schimbare. Un exemplu clasic de utilizare a ostinato poate fi găsit în „Bolero” de Maurice Ravel, unde o melodie simplă se repetă și se dezvoltă de-a lungul întregii piese, creând o tensiune crescândă până la final. De asemenea, în „Valse Triste” de Jean Sibelius, ostinato este folosit pentru a crea o atmosferă melancolică și visătoare. În zilele noastre, tehnicile de ostinato sunt folosite în diverse genuri muzicale, de la muzică electronică la rock și pop, demonstrând versatilitatea și impactul acestei tehnici muzicale.