Copertura este o parte a unei cărți care o protejează și o prezintă, conținând informații despre titlu, autor și editură.
Originea și etimologia termenului de copertură provin din limba italiană, unde „copertina” înseamnă înveliș sau acoperământ, reflectând funcția principală a acestei părți a unei cărți. În limba română, termenul a fost împrumutat și adaptat, devenind „copertură”.
Caracteristicile unei coperturi bune includ o proiectare atractivă, informații clare și precisa despre conținutul cărții, precum și materiale de calitate care să asigure durabilitatea.
În operele celebre, coperturile joacă un rol semnificativ în atragerea cititorilor și în crearea unei identități vizuale distincte, cum se observă în cărți precum „Baltagul” de Mihail Sadoveanu sau „Enigma Otiliei” de George Călinescu.
Relevanța coperturilor în era digitală rămâne semnificativă, deoarece ele continuă să joace un rol important în promovarea și în prezervarea valorii unei cărți, indiferent dacă este vorba despre o ediție tipărită sau digitală, oferind o primă impresie puternică și memorabilă asupra conținutului și valorii operei.