BĂRBIERUL DIN SEVILLA de Gioachino Rossini la Opera Brașov, 12 septembrie 2026. Distribuția: Alexandru Chiriac, Florentina Soare, Liviu Iftene.
BĂRBIERUL DIN SEVILLA este o operă de Gioachino Rossini, prezentată la Opera Brașov pe 12 septembrie 2026. Această capodoperă a genului comic promite o seară plină de umor, intrigi și muzică spumoasă, aducând pe scenă o poveste atemporală despre iubire și ingeniozitate.
În „Bărbierul din Sevilla”, aproape toată lumea are un plan. Almaviva vrea să ajungă la Rosina. Rosina știe foarte bine ce își dorește. Bartolo încearcă să-i țină pe cei doi cât mai departe unul de celălalt. Iar Figaro este convins că poate rezolva totul. Problema este că, într-o comedie de Rossini, un plan nu rămâne niciodată simplu prea mult timp. Apar deghizări, scrisori, minciuni, uși care se deschid exact când nu trebuie și personaje care știu fie prea mult, fie prea puțin.
Iar din toată încurcătura, Rossini construiește una dintre cele mai iubite comedii ale repertoriului de operă, cu arii mai mult decât recognoscibile.
Astăzi, atât uvertura operei, cât și aria lui Figaro sunt recunoscute cu ușurință chiar și de cei care nu au urmărit niciodată un spectacol de operă. În timp, ele au devenit parte din cultura populară și au fost reinterpretate de nenumărate ori.
„Bărbierul din Sevilla” este o comedie construită într-un ritm care nu prea lasă nici personajele, nici publicul să-și tragă sufletul. Iar în spatele tuturor deghizărilor și încurcăturilor rămâne o poveste foarte simplă: doi tineri care vor să fie împreună și câțiva oameni care, cu cele mai bune sau mai egoiste intenții, reușesc să complice teribil lucrurile. Orchestra și Corul Operei Brașov vor da viață acestei producții vibrante.
ACT I
Contele Almaviva, exprimându-și dragostea pentru frumoasa Rosina, îi cântă o serenadă sub fereastră. Rosina este păzită cu strășnicie de tutorele ei, doctorul Bartolo, care vrea să o ia în căsătorie pentru a intra în posesia averii moștenite de fată. Speranțele Contelui sunt întărite de venirea lui Figaro bărbierul, doctorul, muzicianul și poetul iubit de toată Sevilla.
Încântat de istețimea, priceperea dar și viclenia lui Figaro, Contele decide să primească sprijinul acestor „calități” în dorința de a cuceri inima Rosinei. Ispitit de aurul promis cu prisosință de Conte, Figaro intră în joc, devenind pețitorul Rosinei în favoarea Contelui. Contele cântă din nou sub fereastra Rosinei. Nu este în zadar, Rosina apare la balcon și lasă să-i cadă un bilet care, spre disperarea lui Bartolo, ajunge în mâinile Contelui Almaviva.
Îngrijorat, Bartolo se grăbește spre Don Basilio, profesorul de muzică al Rosinei și însărcinatul cu aranjarea nunții dintre tutore și pupilă. Pentru a scăpa de vigilența tutorelui, Figaro profită de vestea sosirii unui regiment în oraș, propunându-i Contelui să se deghizeze în soldat. Îmbrăcat astfel și luând numele de Lindoro, contele poate merge la locuința lui Bartolo, unde va putea să-și vadă iubita.
ACTUL II
Zăvorâtă în casă, Rosina scrie câteva rânduri pe care intenționează să le trimită prin Figaro, iubitului ei, Lindoro. Figaro sosește, dar se ascunde auzind vocea lui Bartolo, care se întoarce acasă, însoțit de Basilio. Don Basilio îl anunță pe prietenul său de sosirea Contelui Almaviva în oraș și-l sfătuiește să scape de el, folosind arma calomniei.
Întorcându-se, Figaro obține pentru stăpânul său scrisoarea Rosinei, asigurând-o, totodată, pe tânără de sentimentele înflăcărate ale lui Lindoro. Observând lipsa unei coli de hârtie, precum și pata de cerneală de pe degetul Rosinei, Bartolo îi reproșează îndrăzneala de a fi scris o scrisoare fără știrea lui.
Îmbrăcat într-o haină militară, prefăcându-se beat, Almaviva cere să fie găzduit în casa doctorului. Cearta ce izbucnește între el și Bartolo se transformă într-un adevărat scandal. Almaviva, confundat de comandantul gărzilor, e gata să fie arestat. Dezvăluindu-i ofițerului gărzii adevăratul său nume, Almaviva e lăsat să plece.
Sfătuit de Figaro, Almaviva face o nouă încercare de a-și vedea iubita. Sub numele Alonso, el se prezintă lui Bartolo ca fiind elevul lui Basilio și trimis de acesta să-l înlocuiască la lecția de muzică. Bănuitor, Bartolo cere să asiste la lecție, dar Figaro îl îndepărtează sub motivul că trebuie să-l bărbierească, creând astfel un moment de intimitate pentru cei doi îndrăgostiți. În timpul lecției, Rosina și Almaviva își fac planuri de evadare.
Basilio sosește, dar este rapid mituit de Almaviva să pretindă că este bolnav și să plece. Bartolo, însă, începe să bănuiască ceva și, auzind fragmente din conversația lor, descoperă planul de evadare. El o convinge pe Rosina că Lindoro, pretendentul ei, este de fapt un agent al Contelui Almaviva, care intenționează să o vândă altui conte. Decepționată, Rosina acceptă să se căsătorească cu Bartolo.
Figaro și Almaviva sosesc pentru a o răpi pe Rosina, dar ea refuză, crezând că a fost înșelată. Almaviva își dezvăluie adevărata identitate, iar Rosina, realizând că Lindoro și Contele sunt una și aceeași persoană, este fericită. Bartolo se întoarce cu notarul, pregătit să semneze actele de căsătorie. Almaviva îl mituiește pe notar să-i căsătorească pe el și pe Rosina, iar Basilio, de asemenea mituit, este martor. Bartolo rămâne fără Rosina, dar Contele îi permite să păstreze zestrea fetei, iar opera se încheie cu o celebrare a iubirii și a ingeniozității lui Figaro.
Gioachino Rossini, pe numele său complet Giovacchino Antonio Rossini, a fost un compozitor italian de operă, recunoscut drept una dintre cele mai influente figuri ale muzicii din secolul al XIX-lea. Stilul său, adesea denumit bel canto , se caracterizează prin melodii fluide, virtuozitate vocală și o orchestră vibrantă, plină de energie. Operele sale au dominat scenele europene timp de decenii, aducându-i o faimă imensă și o bogăție considerabilă.
Rossini a compus peste 40 de opere, variind de la comedii spumoase la drame serioase, dar este cel mai bine cunoscut pentru operele sale comice, care au stabilit standarde pentru genul opera buffa. Printre cele mai celebre creații ale sale se numără Bărbierul din Sevilla , Cenușăreasa și Wilhelm Tell . Abilitatea sa de a combina umorul cu o muzică sofisticată și accesibilă a asigurat succesul durabil al lucrărilor sale.
Influența lui Rossini s-a extins mult dincolo de timpul său, modelând generații de compozitori de operă. Muzica sa continuă să fie interpretată și apreciată în întreaga lume, iar Bărbierul din Sevilla rămâne o piatră de temelie a repertoriului de operă, o dovadă a geniului său muzical și a capacității sale de a crea divertisment de cea mai înaltă calitate.
Sursă: Opera Brașov
📖 Despre compozitor: Gioachino Rossini – Wikipedia în română