„Rigoletto este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi, unul dintre cei mai importanți compozitori de operă din istoria muzicii. Lucrarea aparține genului dramatic, fiind o tragédie lirică ce explorează teme precum răzbunarea, dragostea paternă și blestemul. Limba originală a libretului este italiana, iar textul a fost scris de Francesco Maria Piave, colaborator frecvent al lui Verdi. Opera face parte din așa-numita „trilogie populară a compozitorului, alături de „Il Trovatore și „La Traviata , trei capodopere create într-o perioadă de doar doi ani.
Premiera mondială a operei „Rigoletto a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatro La Fenice din Veneția. Succesul a fost imediat și răsunător, publicul fiind captivat de intensitatea dramatică și de frumusețea melodiilor verdiene.
Opera se bazează pe piesa de teatru „Le roi s’amuse (Regele se distrează) de Victor Hugo, scrisă în 1832. Piesa lui Hugo fusese interzisă de cenzura franceză după o singură reprezentație, din cauza portretizării negative a monarhiei. Similar, Verdi și Piave s-au confruntat cu probleme serioase de cenzură din partea autorităților austriece care controlau nordul Italiei. Cenzura a cerut modificări substanțiale: regele Franței, Francisc I, a devenit Ducele de Mantova, iar titlul original „La maledizione (Blestemul) a fost schimbat în „Rigoletto . Aceste compromisuri au permis reprezentarea operei, fără a diminua însă forța sa dramatică.
Acțiunea se desfășoară în Mantova, în secolul al XVI-lea.
Actul I începe la palatul ducal, unde Ducele de Mantova, un nobleman libertin, își etalează cuceririle amoroase. Rigoletto, bufonul cocoșat al curții, îl distrează pe Duce batjocorindu-i pe curtenii ale căror soții sau fiice au fost seduse de stăpânul său. Contele Monterone apare pentru a-și blestema Ducele care i-a dezonorat fiica. Rigoletto îl ridiculizează, iar Monterone aruncă un blestem teribil asupra bufonului. Acest blestem va urmări întreaga acțiune a operei. În scena următoare, Rigoletto se întoarce acasă, unde își ascunde cu grijă fiica Gilda. Sparafucile, un asasin plătit, îi oferă serviciile sale. Rigoletto îi poruncește lui Giovanna, guvernanta, să vegheze asupra Gildei. Ducele, care a observat-o pe Gilda la biserică și s-a îndrăgostit de ea, pătrunde în casă deghizat în student sărac, prezentându-se drept Gualtier Maldè. Curtenii, crezând că Gilda este amanta bufonului, o răpesc pentru a se răzbuna pe Rigoletto.
Actul II se desfășoară la palat. Ducele, aflând de răpirea Gildei, este mai întâi neliniștit, apoi încântat că tânăra se află în palat. Rigoletto sosește căutându-și disperat fiica. Când Gilda apare, dezonorată și rușinată, dar încă îndrăgostită de Duce, Rigoletto jură răzbunare.